Incoterms - Terminologie AUTO

Sunt reguli publicate de Camera Internationala de Comert de la Paris (Intrernational Chamber of Commerce-ICC) in mai multe etape - 1936, 1953, 1967, 1976, 1980, 1990, 2000 - si se refera la interpretarea uniforma a obligatiilor vanzatorului si cumparatorului privind derularea contractului de vanzare internationala referitor la livrarea marfurilor, repartitia cheltuielilor, transferul riscurilor si formalitatile documentare privind trecerea marfurilor de la vanzator la cumparator.

I. Categoria "E"

Vanzatorul pune marfa in propriile depozite la dispozitia cumparatorului:

    EXW (Ex Works)

    Franco uzina: este conditia de livrare cea mai comoda pentru vanzator care trebuie sa puna marfa ambalata la dispozitia cumparatorului, care este obligat sa o incarce pe cheltuiala si riscul sau. Variante : Ex Warehouse, Ex Mill, Ex Plantation etc.

II. Categoria "F"

Transportul principal nu este platit de catre vanzator, care remite marfa unui transportator desemnat:

    FCA (Free Carrier)

    Franco la caraus: marfa, dupa ce a fost vanduta este predata de exportator primului caraus, numit de cumparator, la locul convenit. Indicat este sa se stipuleze in contract obligatia vanzatorului de a incarca si stivui marfa in containere in mijlocul de transport pe cheltuiala sa, ramanand in sarcina cumparatorului cheltuielile cu transportul si de descarcare.

    FAS (Free Alongside Ship)

    - Franco de-a lungul navei: se poate utiliza numai in cazul transporturilor maritime si fluviale, cumparatorul angajeaza nava, iar vanzatorul aduce marfa in port si o plaseaza pe chei de-a lungul navei.

    FOB (Free on Board)

    Franco la bord: transferul de la vanzator la cumparator al marfii, cheltuielilor, formalitatilor si riscului se face in momentul cand marfa a trecut balustrada (copastia) vasului.

III. Categoria "C"

Transportul principal este platit de catre vanzator, care suporta cheltuielile dar nu si riscurile pe timpul transportului:

    CFR (Cost and Freight)

    Cost si navlu: vanzatorul angajeaza nava, o incarca si o duce in portul de destinatie convenit.

    CIF (Cost Insurance and Freight)

    Cost, asigurare si navlu: pe langa CFR vanzatorul are obligatia sa procure pentru cumparator, pe contul acestuia din urma, un contract de asigurare impotriva riscurilor maritime de avariere sau de pierdere a marfii in timpul transportului.

    CPT (Carriage Paid To)

    Transport platit pana la: vanzatorul plateste transportul pana la destinatie. Conditia poate fi utilizata pentru toate felurile de transport.

    CIP (Carriage and Insurance Paid To)

    Transport si asigurare platite pana la: pe langa CPT vanzatorul asigura marfa, in numele si pe contul cumparatorului, contra riscurilor minime de avariere si pierdere.

IV. Categoria "D"

Vanzatorul suporta toate cheltuielile si riscurile pentru livrarea marfii la locul de destinatie convenit:

    DAF (Delivered at Frontier)

    Livrat la frontiera: vanzatorul pune marfa la dispozitia cumparatorului la frontiera convenita si indeplineste formalitatile de vamuire la import.

    DES (Delivered Ex Ship)

    Livrat franco nava: vanzatorul suporta cheltuielile si riscurile aducerii marfii in portul de destinatie, punand-o la dispozitia cumparatorului la bordul navei, nevamuita pentru import.

    DEQ (Delivered Ex Quay)

    Livrat franco chei: pe langa DES, vanzatorul plateste vama in tara cumparatorului.

    DDU (Delivered Duty Unpaid)

    Livrat vama neplatita: vanzatorul nu plateste vama si celelalte taxe din tara cumparatorului

    DDP (Delivered Duty Paid)

    Livrat vama platita: vanzatorul plateste toate taxele si riscurile care intervin, ducand marfa la destinatie.

Noutatile aduse de INCOTERMS 2000

FCA - modificarile privind obligatiile de incarcare si de descarcare: apare ca o obligatie de specificare a unui loc. Anterior, specificarea unui loc nu era o obligatie ci doar o obisnuinta.
EXW - pentru acest termen se face recomandarea: Termenul nu trebuie utilizat atunci cand cumparatorul nu poate efectua direct sau indirect formalitatile la export. In asemenea cazuri trebuie utilizat termenul FCA sub rezerva ca vanzatorul accepta sa incarce marfa pe cheltuielile si riscul sau.
FAS - beneficiaza de aceeasi precizare; Termenul FAS impune vanzatorului obligatia de suporta cheltuielile de export. Este vorba de o solutie total diferita fata de versiunile anterioare cand acestea reveneau cumparatorului. Termenul FAS este utilizat exclusiv pentru transportul pe mare sau pe cai navigabile interioare.
FOB - cunoaste si el o mentiune: Daca partile nu inteleg ca marfa este livrata la momentul in care trece peste balustrada vasului, termenul FCA trebuie utilizat.

 

 

 

Sursa: http://www.expertasig.ro