Ciupercile Pleurotus cuceresc cultivatorii prin facilitatea obtinerii substratului de cultura, reprezentat prin deseuri din agricultura , industria lemnului, textila sau direct pe busteni de lemn sau buturi care urmeaza sa fie refolosite pentru fabricarea creioanelor(China, Germania,...)sau alte obiecte ce necesita un lemn pufos si usor de prelucrat.

In anul 1910 in Franta s-au obtinut primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae (buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic.

De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura.

► - pe ciocalai de porumb

► - exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri de materii auxiliare

► - amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere

► - rumegus de salcam si faina de ovaz.

In 1986, Florica Trandaf si B. Stanciulescu propun si utilizarea vrejilor de fasole, precum si a rumegusului, incorporate in substratul nutritiv. A reiesit faptul ca un astfel de adaos este potrivit, deoarece confera substratului o structura laxa, aerisita, ce impiedica declansarea de procese fermentative.
H. Hernandez -Sanchez recomanda in 2002 utilizarea deseurilor de soia (coji, boabe) in proportie de 1%, fapt ce a dus la cresterea productiei pana la 0,368 g ciuperci/100 g substrat nutritiv.

Sortimentul larg cultivat in tara noastra cuprinde speciile Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida si hibrizii HK35, 421, HK37,etc.

Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin primavara.

Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca substrat, care au un continut bogat in lignina.

Tehnologia de cultura este foarte simpla, in sistem clasic recomandata in general pentru productii mici de ciuperci sau consum propriu , in sistem intensiv - industrial fiind necesare investitii considerabil mai mari.

 

In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui.

In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 6-8 cicluri pe an, fiind posibil de realizat o productie de 170-300 kg ciuperci/tona de substrat .

Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole.
Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5-15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila in functie de specie si conditiile de microclimat.

Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate.
Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus djamor, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate.

 

In cultura ciupercilor Pleurotus este important sa cunoasteti ‘tabloul' - fluxul tehnologic , respectiv etapele necesare pentru o cultura de calitate si rentabila. De aceea vom schita fazele care trebuiesc parcurse , in speranta ca astfel o sa simplificam activitatea , pentru a deveni mai atractiva si pe intelesul tuturor.

 

Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus se rezuma la :

►stabilirea substratului nutritiv - reteta compost

►umectarea materiilor

►pasteurizarea termica sau chimica

►insamnatarea cu miceliu

►incubarea

►fructificarea - recoltarea ciupercilor

In continuare aveti detalii pe fiecare etapa , pentru o usoara intelegere:

 

Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost

Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite,

Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.

Paiele sau ciocalaii de porumb se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in exemplu de retete finale:

 

- paie de grau 95%

- amendamente( ipsos , creta furajera sau var ) 5%

 

- paie de grau(orz) 90%

- tarate de grau sau faina de porumb 5%

- amendament ( ipsos - sulfat de calciu) - 5%

 

- rumegus si talaj de fag (stejar, plop, carpen, nuc etc.) 90%

- ciocalai de porumb 5%

- amendament 5%

 

- ciocalai 50 %,

- rumegus 45 % ,

- amendamente 5 % .

 

- vrejuri de soia 65%

- ciocalai de porumb 30%

- amendament 5%

 

- ciocalai 12%
- coceni porumb 40%
- vreji de soia 35%
- orz 8%

- amendament 5%

 

- ciocalai 75%
- paie 12%
- germeni de malt (colti de orz) 8%

- amendament 5%

Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica) , amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul - calciu ( ipsos / var / creta furajera ).

Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.

Dupa cum se cunoaste exista retete de compost care nu necesita pasteurizare, deoarece in cursul prelucrarii initiale au fost supuse la diferite tratamente specifice care au avut un prim efect de pasteurizare.

De aici rezulta ca operatia de pasteurizare se refera numai la retetele care necesita in mod obligatoriu acest tratament.

In cultura ciupercilor in sistem clasic(gospodaresc - consum propriu), pasteurizarea se executa in diferite feluri, in functie de cantitatea de compost necesara si posibilitatile tehnice existente.

Tehnici de pasteurizare in sistem clasic, cu sublinierea ca putem stabili o metoda de dezinfectare corespunzatoare conditiilor dvs.:

-butoaie de tabla cu capacitatea de 200 kg in care se fixeaza o tabla perforata cu gaurile in diametru de pana la 10 mm, la distanta de 25 -30 cm de fundul butoiului, formand un spatiu ce se va umple cu apa care va fi incalzita cu lemne sau un arzator pe gaz

- bazine cu capacitatea de 2 mc , in care se introduce compostul direct in apa care se fierbe . Acesta se inalta pe un suport si se inchide lateral cu tabla, lasand pe fiecare parte cate doua ‘fuste' care se ridica pentru a introduce lemne sau arzatoare pe gaz.

In ambele cazuri sunt necesare termometre pentru masurarea temperaturii , care nu trebuie sa depaseasca 90°C.

Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride.
Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, din pricina contaminarii anterioare a substratului, sau conditii improprii de microclimat.
Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide:

-Benlate 0,1%
-Bavistin 0,1%
-Topsin M70 0,1%
-Dithane 0,2%
-Morestan 0,05%

 

Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf)
Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic:
- incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 °C/4-5 ore, de 70 °C/36 ore sau 60 °C/48 ore.
- turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie.
- utilizarea unui generator de abur de joasa presiune

Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 90 °C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea, supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.

Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la inre in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile.

In apa de imbibare se pune preventiv o cantitate de 25 - 40 gr. Bavistin la 500 kg material.

Dupa aceasta operatie materialul se lasa la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 21°-24°C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea.


In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul aburului sub presiune .

 

Sursa: http://pleurotus.daky.ro/ciuperci_pleurotus.htm