Cartiere din Iasi

Iaşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţul Iaşi , fosta capitală a Moldovei.


Aşezare geografică

Oraşul se află pe râul râul Bahlui , un afluent al Jijia , care se varsă în râul Prut . Se întinde pe şapte coline, cu altitudini variind între 40 în Lunca Bahluiului şi 400 m în Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina (râu) şi de pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric , pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.


Clima


Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 37,3 grade C, în timp ce minima a fost de - 19,5 grade C.


Oraşe apropiate

- Vaslui (70 km S)
- Huşi (96 km SE)
- Târgu Neamţ (100 km V)
- Botoşani (130 km NV)
- Suceava (150 km NV)
- Piatra Neamţ (150 km V)
- Focşani (220 km SV)
- Galaţi (250 km S)
- Braşov (300 km SV)
- Bucureşti (400 km S)


Istoric


Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun . Legendele însă plasează întemeierea Iaşilor în timpuri imemoriale, când domnul Ţării Moldovei striga un cioban pe nume Dediu, să iasă din coliba lui să vorbească cu stăpânul Ţării Moldovei, astfel: Ieşi până afară să vorbim ceva!; astfel, ar fi rămas numele târgului pe care domnul voia să-l întemeieze pe locurile străbătute de ciobanii lui Dediu. Din punct de vedere istoric, numele reflectă, după părerea unor specialişti, prezenţa aici a unui grup de alani, ce purtau şi numele de "iaşi". Un număr mic de istorici consideră că anul 1395 ar fi momentul atestării oraşului, această dată fiind găsită inscripţionată în biserica armenească din centrul vechi. Multe din evenimentele importante din istoria românilor s-au petrecut la Iaşi, capitala Moldova , timp de trei secole (1564-1862). Aici şi-au avut permanent sau temporar reşedinţa Alexandru cel Bun , Ştefan cel Mare , Mihai Viteazul , Alexandru Lăpuşneanu , Vasile Lupu şi alţi străluciţi voievozi ai Moldova . În secolele XVI-XVII, a fost jefuit şi incendiat în mai multe rînduri de tătari şi cazaci, oraşul refăcându-se de fiecare dată. În timpul primului război mondial, aici s-a aflat capitala temporară a ţării şi reşedinţa familiei regale, în condiţiile în care Bucureşti i erau ocupaţi de trupele germane (sfârşitul anului 1916 - 1918 ). De asemenea, oraşul a suferit mari distrugeri în timpul celui de-al doilea război mondial, în 1944 , când frontul din Moldova a trecut pe aici. Deşi a cunoscut multe momente de cumpănă, Iaşii au renăscut de fiecare dată, devenind astăzi un oraş modern.


Topografie


Situat la nord de Codrii Iaşilor , oraşul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).

Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou , Sărărie, Ţicău , Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită CUG), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială.

Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Iaşi , Tomeşti, Iaşi şi Lunca Cetăţuii, Iaşi .

Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în oraş (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Iaşi , Horpaz, Miroslava, Iaşi , Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.


Transporturi şi comunicaţii


Reţeaua de străzi a oraşului continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepţia orelor de vârf, când numărul tot mai mare al maşinilor duce la producerea unor ambuteiaje (mai ales în intersecţiile din centru). Transportul în comun este asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze şi maxi-taxi.

La nivel local şi central, se discută tot mai insistent planul realizării unei şosele de centură, care să preia traficul greu din oraş. Iaşii sunt nod feroviar (linii spre Vaslui , Ungheni , Târgu Frumos , plus ramificaţii spre Hârlău şi Dorohoi ) cu Triaj la Socola . În oraş sunt trei gări: Gara Centrală Iaşi (Iaşi şi Iaşi Nord), Nicolina şi Socola. În partea de răsărit a oraşului se află Aeroportul Internaţional, modernizat recent.


Populaţie

- sec. XVIII: cca. 30.000
- 1859: cca. 50.000
- 1900: 78.000
- 1930 : 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei , 980 germani , 918 ruşi , 543 maghiari , 505 polonezi , 340 ţigani , 170 armeni , ş.a.
- 1992: 345.000
- 2004: 317.812 (la care se adaugă cca. 50.000 flotanţi) Structura etnică a populaţiei, potrivit recensământului din 2002:
- români: 98,1%
- romi: 1,2%
- alte naţionalităţi: 0,7% Populaţia după religie, conform recensământului din 1930:
- ortodocşi: 63.023 (61,26%)
- mozaici: 35.465 (34,47%)
- romano-catolici: 3.178 (3,08%)
- lutherani: 356 (0,34%)
- greco-catolici: 190 (0,18%) Populaţia după religie, potrivit recensământului din 2002:
- ortodocşi: 92,5%
- romano-catolici: 4,9%
- alte religii: 2,6% În 1941 , populaţia evreiască a suferit de pe urma Pogromul de la Iaşi , fiind deportată. Supravieţuitorii au emigrat, majoritatea aflându-se astăzi în Israel .


Cartiere

- nord: Copou , Ţicău , Crucea Roşie, Iaşi , Sărărie , Podul de Fier
- est: Tudor Vladimirescu (cartier în Iaşi) , Tătăraşi , Oancea , Ciurchi , Metalurgie, Iaşi , Aviaţiei, Iaşi , Zona industrială
- sud: Bularga , Bucium , Socola , Frumoasa , Podu Roş , Dimitrie Cantemir, Iaşi , Nicolina, Iaşi 1, 2 şi 3, CUG 1 şi 2, Galata, Iaşi 1 şi 2, Podul de Piatră
- vest: Mircea cel Bătrân, Iaşi , Alexandru cel Bun (cartier în Iaşi) , Ţigarete, Iaşi , Dacia, Iaşi , Păcurari , Canta , Păcureţ


Instituţii şi locuri


Iaşii sunt oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial ( Bojdeuca Ion Creangă ). În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi , numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza , continuatoare a vechii Academii Mihăilene , universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 35000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea Agronomică , Universitatea Tehnică , Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea de Arte .

În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu , cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine), Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine). În Iaşi, se mai află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iaşi , cea mai veche din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare , restaurată integral la sf. sec. XIX.

De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia , mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu , Catedrala mitropolitană din Iaşi , Casa Dosoftei , Palatul Culturii din Iaşi , Casa Pogor cu " Masa Umbrelor ", aleile Copou cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Mihai Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu" ), Casele memoriale " Mihail Sadoveanu ", " George Toparceanu ", " Mihail Codreanu ", " Otilia Cazimir ", Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata , din timpul lui Petru Şchiopul , Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa , din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul mănăstirii Sfîntul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. "Sunt români care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui naţionala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei..." ( Nicolae Iorga )


Personalităţi

În Iaşi au trăit şi s-au format oameni ca mitropolitul Varlaam , Dosoftei , Grigore Ureche , Miron Costin , Nicolae Milescu Spătarul , Ion Neculce , savantul de renume european Dimitrie Cantemir . Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gheorghe Asachi , Mihail Kogălniceanu , Alexandru Ioan Cuza , Vasile Alecsandri , Alecu Russo , A. D. Xenopol , Vasile Conta , Titu Maiorescu , Mihai Eminescu , Ion Creangă , George Ibrăileanu , Mihail Sadoveanu , Nicolae Iorga , Marian Râlea , dr. C. I. Parhon , Horia Hulubei , Gr. Cobalcescu , Petru Poni , Radu Cernătescu , Otilia Cazimir , Ionel Teodoreanu , Costache Negruzzi , Alexandru Philippide şi Emil Racoviţă . George Palade , născut la Iaşi, a primit premiul Nobel pentru descoperirile în biologie, în special pentru funcţionarea şi structura celulelor ( ribozom ).

 

 

Obiective istorice şi turistice

 

 

Clădiri şi monumente istorice

- Palatul Roznovanu
- Casa Pogor
- Crucea lui Ferentz

Biserici şi mănăstiri

- Catedrala mitropolitană din Iaşi
- Mănăstirea Golia
- Mănăstirea Galata
- Mănăstirea Frumoasa
- Mănăstirea Cetăţuia
- Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"
- Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iaşi
- Biserica Bărboi, Iaşi
- Biserica Sfântul Sava, Iaşi
- Biserica Sfântul Spiridon, Iaşi
- Biserica Barnovschi, Iaşi
- Biserica Armenească, Iaşi
- Biserica Catolică Veche

Muzee, instituţii culturale

- Palatul Culturii din Iaşi
- Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi
- Casa Dosoftei din Iaşi
- Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iaşi
- Universitatea din Iaşi
- Muzeul Literaturii
- Muzeul Teatrului
- Muzeul Mihai Eminescu

Case memoriale

- Bojdeuca Ion Creangă
- Casa Mihail Sadoveanu
- Casa George Topârceanu
- Casa Otilia Cazimir
- Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet")

Parcuri, grădini

- Parcul Grădina Copou
- Grădina Botanică din Iaşi
- Parcul Expoziţiei, Iaşi

Obiective istorice şi turistice din împrejurimi

- Mănăstirea Hlincea
- Mănăstirea Hadâmbu
- Mănăstirea Dobrovăţ
- Biserica din Aroneanu, Iaşi , fosta Mănăstirea Aroneanu În judeţul Iaşi , se mai află:
- Palatul domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
- Palatul Sturdza, Miclăuşeni , de la Miclăuşeni, Iaşi
- Conacul Cantacuzino, Cepleniţa , de la Cepleniţa, Iaşi
- Ruinele de la Cucuteni, Iaşi
- Regiunea viticolă Cotnari, Iaşi

 

 

Sursa: xmpg.org